Legea dronelor agricole – în Parlament! Fermierii își vor înregistra dronele și vor notifica fiecare zbor la ANF


Legea dronelor a fost depusă ca inițiativă legislativă în Parlament. Președintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaților, Ionel Ciunt, alături de alți doi colegi parlamentari, au înregistrat proiectul de lege care va crea un cadru juridic pentru aplicare aeriană a produselor de protecție a plantelor , prin introducerea reglementată a tehnologiei dronelor agricole. La acest moment, tratamentele aplicate cu drona nu sunt legiferate.
Pe scurt, prin noua lege inițiată în Parlament prevede că:
– se permite aplicarea pesticidelor cu drone în baza unei simple notificări, fără birocrație excesivă;
– se definește clar drona in agricultura ca aparat fără pilot;
– se condiționează folosirea de produse special autorizate de către Autoritatea Națională Fitosanitară;
– se impune certificarea operatorilor de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR);
– se instituie un Registru Național al Operatorilor și Zborurilor, pentru trasabilitate, transparență și control;
– se stabilește responsabilitatea controlului periodic al procesului de către Autoritatea Națională Fitosanitară.

Deputatul Ionel Ciunt, alături de colegii parlamentari Mircea-Vasile Govor și de Remus-Gabriel Lăpușan, au depus în Parlamentul României o inițiativă legislativă menită să creeze un cadrul legislativ pentru utilizarea dronelor în agricultură. În acest sens, propunerea de lege vine să completeze Ordonanța de Urgență nr.34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României.
”Prezenta inițiativă legislativă urmărește modernizarea cadrului juridic privind aplicarea aeriană a produselor de protecție a plantelor, prin introducerea reglementată a tehnologiei dronelor agricole, în acord cu tendințele internaționale și principiile agriculturii de precizie și sustenabilitate”, arată inițiatorii proiectului care precizează că ”în prezent, legislația națională privind aplicarea aeriană a pesticidelor nu permite utilizarea dronelor în agricultura într-un mod accesibil fermierilor”.

Ce prevede proiectului de lege pentru drone agricole
Legea vine să completeze Ordonanța nr. 34/2012 cu un articol unic care reglementează utilizarea dronelor în agricultură:
”(1) Aplicarea aeriană a produselor de protecție a plantelor cu ajutorul dronelor este permisă pe teritoriul României, în scopuri agricole.
(2) În sensul prezentei legi, drona se definește ca aparat de zbor fără pilot, folosit ca echipament pentru aplicarea aeriană a produselor de protecția plantelor la joasă înălțime, pilotat de la distanță de un operator certificat de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, denumită în continuare AACR.
(3) Operatorii dronelor trebuie să dețină:
a) certificat de competență eliberat de AACR corespunzător clasei de dronă utilizate;
b) dovada instruirii specifice privind aplicarea produselor de protecție a plantelor, emisă de Autoritatea National Fitosanitara din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale.
(4) Operatorul dronei va notifica AACR cu minim 3 zile înainte de efectuarea tratamentului, furnizând informațiile de zbor solicitate conform regulamentelor in vigoare. În cazuri deosebite cum ar fi: situații de urgență generate de invazii ale agenților de dăunare sau în situații dificile de aplicare a tratamentelor terestre din cauza terenurilor denivelate, notificările operatorilor de drona pot fi depuse cu o zi înainte de aplicare.
(5) Fermierii, persoane fizice sau juridice, pot efectua aplicarea produselor de protecție a plantelor prin utilizarea dronelor, cu operatori de drone autorizați de către AACR, doar în baza unei notificări transmise către Oficiul Fitosanitar Județean, cu cel puțin 48 de ore înainte de începerea operațiunii.
(6) Notificarea prevăzută la alin. (5) se face in scris si se trimite către Oficiul Fitosanitar Județean, si va conține următoarele informații:
a) datele de identificare ale solicitantului;
b) suprafața și amplasamentul terenului vizat;
c) produsul de protecție a plantelor utilizat, doza și scopul
tratamentului;
d) data estimativă a aplicării;
e) datele de identificare ale operatorului dronei.
(7) Produsele de protecție a plantelor care pot fi aplicate cu ajutorul dronelor trebuie să fie autorizate în acest scop de către Autoritatea Națională Fitosanitară, pe baza studiilor de eficiență și siguranță specifice aplicării aeriene cu aparate fără pilot. Lista produselor de protecție a plantelor autorizate în vederea aplicării prin pulverizare aeriană se publică şi actualizează pe pagina web Autorității Naționale Fitosanitare după fiecare aprobare a unui produs de protecția plantelor pentru aplicarea cu drona.
(8) Se înființează, în cadrul Autorității Naționale Fitosanitare, Registrul Național al Operatorilor Autorizați și al Zborurilor cu Drone pentru Aplicarea Fitosanitară, în care se înscriu:
a) datele de identificare ale operatorilor autorizați;
b) dronele utilizate in agricultura și specificațiile tehnice;
c) zborurile efectuate, cu detalii privind data, locația, produsul aplicat și suprafața tratată.
(9) Autoritatea Națională Fitosanitară, prin Oficiile Fitosanitare Județene, va exercita controlul periodic asupra întregului proces de aplicare aeriană cu drone, inclusiv asupra respectării notificării, utilizării produselor autorizate, respectării certificării operatorilor și înregistrării în registru”.
Importanța utilizării dronelor în agricultură este evidențiată de către inițiatorii legii care enumeră, printre avantajele acestei tehnologii că:
– permite intervenția rapidă în condiții inaccesibile echipamentelor terestre (umiditate excesiva ȋn sol, pantă mare a terenului, culturi înalte la care nu se mai poate aplica terestru, câmpuri neregulate, aplicarea sub liniile electrice, lipsa echipamentelor pentru aplicare ȋn condiții nefavorabile de sol şi climă, urgențe fitosanitare);
– aplicarea optimizată şi diferențiată ȋn funcție de intensitatea atacului bolilor, dăunătorilor sau ȋmburuienărilor ȋn vetre poate reduce consumul de apă şi substanțe chimice;
– reduce riscurile asupra operatorului acesta fiind separat de aplicare;
– protejează mediul și culturile învecinate prin aplicarea localizată;
– reduce consumul de carburanți;
– reduce pierderile mecanice prin intrarea repetată ȋn cultură;
– reduce compactarea solului;
– permite aplicarea produselor pe parcele înguste unde echipamentele terestre sunt greu de utilizat;
– reduce necesarul forței de muncă;
– completează tehnologiile terestre tradiționale de aplicare;
– echipamente mai puțin costisitoare față de echipamentele convenționale terestre.
Inițiatorii legislației propun ca priectul să fie dezbătut și aprobat de către forul Parlamentului României, în procedură de urgență.