Bumbacul, pe cale să devină noua cultură-bombă în România. O investiție uriașă a fost parafată la nivel guvernamental
Violina Gorcinschi-Jitaru -
După ce Uniunea Europeană a decis să investească o sumă uriașă de 800 de miliarde de euro în reînarmarea Comunității până în 2032, România este una din țările căreia îi este atribuită producția de praf de pușcă. Miercuri, pe 27 august, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, a anunțat că se va construi o fabrică de pulberi la Brașov, împreună cu nemții de la Rheinmetall. Vestea este bună pentru fermieri pentru că principala materie primă pentru praful de pușcă este bumbacul. Astfel, producătorii agricoli au șansa să dea lovitura cu această cultură.
Principalele țări europene în care se cultivă în prezent bumbacul tehnic sunt Spania și Grecia, producție susținută din fondurile europene, mai ales. În lume, principalele țări producătoare ale acestei culturi tehnice sunt India, SUA, China, Egipt și fostele republici sovietice asiatice. Acum, România are șansa să se relanseze pe acest plan.
Proiect pentru o fabrică de pulberi la Brașov, încurajat de NATO
Pe 27 august, în Germania, ca reprezentant al Guvernului României, ministrul Radu Miruță a definitivat cadrul contractual pentru realizarea, la Victoria (județul Brașov), a unei investiții strategice: o fabrică de pulberi pentru muniție, construită de la zero, care are șansa să fie cea mai performantă din lume.
Statul român, împreună cu Rheinmetall, cel mai mare producător european de armament, va produce în România pulberea necesară industriei de apărare, atât pentru necesarul intern, cât și pentru întreaga regiune.
Ceremonia a avut loc în prezența CEO-ului Rheinmetall, Armin Papperger, și a unor oficiali de rang înalt – secretarul general NATO, Mark Rutte, ministrul Apărării din Germania, Boris Pistorius, vicecancelarul german Lars Klingbeil, președintele Bulgariei, Rumen Radem.
Citește și: Omnia Europe a pregătit fabrica din județul Constanța pentru recolta din acest an!
Ceremonia vine după câteva săptămâni intense de discuții și negocieri, de muncă serioasă, cu respect față de parteneri, dar cu fermitatea de a apăra interesul României.
„Când am preluat mandatul, am găsit un contract cu prevederi comerciale considerate „bătute în cuie”. Nu am putut accepta condiții mai puțin avantajoase decât avem azi pentru România. Am demonstrat că, dacă negociezi corect și ferm, se poate schimba și ceea ce alții spuneau că e imposibil”, a declarat ministrul Economiei, Radu Miruță.
Astfel, construcția va începe în 2026 și va ajunge la suma de 535 milioane de euro. Se preconizează că proiectul va fi finalizat după trei ani și va produce 700 de locuri noi de muncă directe în zonă. Impactul este că România își asigură materia primă necesară industriei de armament și un rol de jucător regional relevant în domeniu.
Fabrică de pulberi la Brașov. Va crește cererea de bumbac
Un raport al Comisiei Europene arată că țările UE au o nevoie imensă de aprovizionare cu bumbac ca materie primă, care este în prezent insuficientă și, prin urmare, depinde de importuri. Pe de altă parte, după 2021, prețurile mondiale ale bumbacului au crescut brusc. În timp ce în perioada 2019-2020 o tonă de bumbac era oferită la 415,85 euro, doi ani mai târziu – în 2021-2022 – acestea au crescut până la nivelul de 684,47 euro pe tonă. Vârful a fost atins în următorul an financiar, 2022-2023, când o tonă de bumbac costa 759,03 euro. În perioada 2023-2024, s-a înregistrat o nouă scădere, cotațiile oscilând în jurul a 598 de euro pe tonă.
Sprijinul pentru cultivarea bumbacului în UE a fost introdus în 1981, odată cu aderarea Greciei la Comunitatea Europeană de atunci. La fel ca toți ceilalți fermieri din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC), producătorii de bumbac sunt eligibili pentru plăți directe și sprijin suplimentar sub formă de eco-scheme, cu condiția ca practicile agricole pe care le utilizează să îndeplinească criteriile de mediu stabilite în legislația UE.
Comisia Europeană reamintește că plata specială pentru bumbac este limitată la o anumită suprafață de bază pentru fiecare stat membru. Acest ajutor se plătește pe hectar și este supus unei condiții minime de calitate pentru bumbacul recoltat efectiv. Pentru a fi eligibili, fermierii trebuie să cultive bumbac pe terenuri unde acest lucru este permis de țara UE relevantă, utilizând soiuri de semințe autorizate și recoltând în condițiile obișnuite de creștere prevăzute într-un regulament european relevant din 2021. Scopul acestei plăți speciale pentru culturi este de a oferi garanții împotriva oricărui risc de întrerupere a producției în regiunile producătoare de bumbac.
Avantajele creșterii bumbacului în România
CE subliniază, de asemenea, avantajele acestui tip de producție, care trebuie luate în considerare și pentru dezvoltarea producției de praf de pușcă în țara noastră.
Beneficii pentru mediu: Agricultura bumbacului adoptă din ce în ce mai mult practici agricole ecologice, cum ar fi agricultura de precizie și gestionarea integrată a dăunătorilor, pentru a minimiza impactul asupra mediului. Aceste practici asigură sănătatea solului, reduc consumul de apă și susțin biodiversitatea, deschizând calea către un viitor durabil.
Beneficii sociale: Cultivarea bumbacului sprijină comunitățile rurale prin crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea calității vieții prin inițiative care vizează practici de muncă corecte, care garantează că lucrătorii sunt plătiți echitabil și lucrează în condiții sigure. Acest lucru contribuie la justiție socială și bunăstare.
Beneficii economice: Industria bumbacului stimulează economiile locale, contribuind la PIB și sprijinind sectoare auxiliare precum egrenarea bumbacului, filarea și fabricarea textilelor. Prin promovarea inovației și a eficienței, aceste industrii își consolidează poziția competitivă pe piața globală.
