Ploaia a venit prea târziu pentru culturile deja uscate. E jale pe câmpurile din Oltenia și Banat
Violina Gorcinschi-Jitaru -
După o vară întreagă, a plouat în sfârșit în Oltenia. Fermierii au așteptat de mult precipitații, iar acum că au venit, e prea târziu. Culturile de primăvară sunt compromise pe suprafețe mari. Producătorii agricoli din Dolj mai speră, însă, că vor avea mai mult succes la culturile de toamnă. Situația stă cam la fel și în județul Timiș, unde seceta a calamitat până la 70% din culturile agricole în ultimele trei luni.
Luni, 18 august, a plouat pe suprafețe mari în Oltenia. Pentru câmpuri, spun fermierii, este o adevărată binecuvântare. Au așteptat-o o vară întreagă și a venit când nu le mai poate salva ce au înființat în primăvară, zeci de mii de hectare fiind calamitate.
Ploaia căzută recent, mană cerească pentru fermierii din Oltenia. Culturi de primăvară compromise de secetă și arșiță
Județul Dolj este printre cele mai afectate de arșiță. Potrivit rapoartelor recente, primăriile au anunțat peste 14.000 hectare de culturi de toamnă calamitate și aproximativ 87.000 hectare culturi de primăvară. Câmpuri întregi pârjolite, cultură de floarea-soarelui din care nu se face nici de nutreț, porumb compromis 100% și crăpături adânci în sol. În localități întregi n-a mai căzut strop de apă încă din luna mai. În multe n-a plouat nici de data aceasta, cu toată avertizarea Cod portocaliu.
Conform datelor raportate către Direcția Agricolă Județeană (DAJ) Dolj, sunt diferențe uriașe în privința precipitațiilor înregistrate la stațiile hidrometrice din județ. La Răcari nu a plouat deloc, la Călugărei au căzut aproape 20 l/m.p. în intervalul 18 august, ora 6.00 – 19 august, ora 6.00. La Filiași au căzut 2 l/m.p., la Podari – 8,2 l/m.p., Zăval – 16 l/m.p., Scaiești – 12 l/m.p., Negoiești – 3 l/m.p., Albești – 7 l/m.p., Breasta – 5.6 l/m.p., Călugărei – 19 l/m.p., Dragoia – 20,6 l/m.p., Goicea – 0,2 l/m.p., Gabru – 3,7 l/m.p., Afumați – 1,2 l/m.p., Fântânele – 17 l/m.p., Băilești – 3,7 l/m.p.
„Dacă la floarea-soarelui mai e nădejde cât de cât, 500, 700, 1.000 kg/ha răzleț, la porumb e jale. Porumbul este 100% compromis în anumite locuri, îl dau de furaj. Problema este că ne așteaptă pe noi, comisiile, pentru că au această obligativitate să oprească 5% suprafața martor”, a explicat directorul DAJ, Sorin Agapie, pentru Adevărul.
Din datele raportate de către primării, în Dolj s-au înregistrat peste 52.000 de hectare de floarea-soarelui compromise și peste 27.000 de hectare de porumb. Aceeași soartă au avut-o și lucerna, muștarul, pepenii, orzoaica de primăvara sau roșiile, din cauza arșiței. Reprezentanții Direcției Agricole Județene Dolj au făcut în schimb apel către primării să nu înregistreze notificările fermierilor haotic, ci să le accepte doar pe cele în care există, așa cum prevăd normele legale, grad de calamitare de peste 30%.
Citește și: Mare atenție! Sunt primării care dezinformează fermierii care au culturi afectate de secetă!
Seceta a făcut ravagii și în Timiș. Până la 70% din culturi calamitate
Seceta din ultimele trei luni a afectat între 40% și 70% din culturile agricole din județul Timiș, înființate în primăvara acestui an, în special pe cele de porumb și floarea soarelui, a declarat, miercuri, pentru Agerpres, directorul Direcției Agricole Județene (DAJ) Timiș, dr. ing. Codruț Călin Ancheș.
Reprezentanții DAJ Timiș și ai APIA sunt în teren pentru evaluare a pagubelor produse de seceta pedologică și atmosferică.
Fermierii afectați pot trimite înștiințări către primăriile aferente până cel târziu 15 octombrie inclusiv, doar pentru culturile înființate în această primăvară, procesele verbale de calamitate urmând să se întocmească până la 30 noiembrie, cel târziu.
„Județul Timiș a fost grav afectat de temperaturile ridicate din cursul lunilor iunie, iulie și august, în care s-a localizat puternic seceta pedologică la culturile agricole înființate în primăvara acestui an. Am în vedere, în special, culturile de porumb (105.000 ha), floarea soarelui (82.000 ha) și soia (18.000 ha). Culturile de porumb și floarea soarelui prezintă aspecte vizibile de vătămare, de arsură, cauzată de seceta pedologică și atmosferică. La aceste culturi vor fi pierderi totale sau parțiale”, spune Codruț Călin Ancheș.
Potrivit șefului DAJ Timiș, culturile de porumb prezintă talie redusă, știuleți neformați, iar datorită căldurii extrem de ridicate din luna iulie, procesul de polenizare nu a putut avea loc, chiar dacă s-a format știuletele, acesta prezintă o cantitate foarte redusă de boabe. Și culturile de floarea soarelui prezintă talie redusă, inflorescență de mărime mică și mijlocie și boabe seci.
„Deși fermierii au respectat tehnologia de cultivare a culturilor de porumb și floarea soarelui, perioada optimă, densitățile de semănat, aplicarea îngrășămintelor și a pesticidelor asupra culturilor, seceta va influența considerabil producțiile din anul acesta. DAJ Timiș a început imediat (…) evaluarea culturilor afectate pentru a putea veni în sprijinul fermierilor pentru eliberarea terenului agricol. În urma Rapoartelor operative trimise de către unitățile administrativ-teritoriale (UAT) din județ, s-au desfășurat constatări pentru pagubele produse de seceta pedologică în 30 de UAT-uri, procesul de evaluare fiind în dinamică. Din procesele verbale întocmite până acum, rezultă un procent (afectat, n.r.) cuprins între 70% – 80% pentru cultura de porumb, iar pentru cultura de floarea soarelui, între 40% – 70%. Conform legislației, dacă fermierul dorește eliberarea terenului înaintea evaluării pagubei de către comisia de specialitate, are obligația de a lăsa 5% din suprafața declarată pentru a se face o evaluare produsă de calamitate”, detaliază directorul DAJ, Codruț Călin Ancheș.
Seceta a secat principala sursă de apă din Timiș
Pe de altă parte, seceta a afectat și cursurile de apă din bazinul hidrografic administrat de Administrația Bazinală Apele Banat (ABAB).
Purtătorul de cuvânt al ABAB, Sorina Neaga, a declarat că lacul Surduc, cu o suprafață de 460 de hectare și care reprezintă principalul rezervor de apă pentru irigații și populație, inclusiv a municipiului Timișoara, are acum coeficientul de umplere de 78% (aproape 19 milioane de metri cubi).
„Principalele cursuri de apă din Banat (Bega, Timiș, Bârzava, Caraș, Nera) înregistrează debite și niveluri mici, deoarece aportul de apă adus de afluenți este scăzut, din cauza precipitațiilor deficitare și a temperaturilor ridicate. Începând cu luna iulie, ca în fiecare an, avem cursuri de apă care seacă sau băltesc pe anumite tronsoane. Acest fenomen apare în urma precipitațiilor scăzute și a temperaturilor ridicate și variază, în timp, în funcție de perioadele secetoase și caniculare, când evaporația este foarte mare. Aceste râuri nu asigură alimentarea cu apă a vreunei localități”, a subliniat Sorina Neaga.
Citește și: Lista actelor ce se depun la primărie pentru a primi despăgubiri de secetă la culturile din acest an
Râul Moravița, în arealul stației hidrometrice Moravița prezintă secare, iar la Șemlacu Mare, băltire. În bazinul hidrografic Bega, pe râul Chizdia în arealul Ghizela prezintă secare, iar pe râul Hăuzeasca, la Fârdea, băltire. În bazinul hidrografic Timiș, pe râul Șurgani, la Chevereș, este băltire, iar pe râul Tău, la Soceni, băltire.
În bazinul hidrografic Bârzava, pe râul Vornic, la Ramna, este secare. În bazinul hidrografic Bega Veche, pe râul Bega Veche, la Pișchia și Cenei este secare, la fel ca și pe râul Apa Mare, la Satchinez și Becicherecul Mic. În bazinul hidrografic Caraș, râul Ciornovăț prezintă băltire la Comorâște, la fel ca și râul Ciclova, la Vrăniuț.
