Fermierii îi cer președintelui Nicușor Dan să obțină de la Comisia Europeană mai multe fonduri pentru agricultură
agrointeligenta.ro -
Fermierii români reprezentanți de Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) au participat miercuri, 16 iulie, la marșul COPA COGECA organizat la Bruxelles. Acțiunea a avut loc simultan cu prezentarea propunerii de buget a Cadrului Financiar Multianual 2028-2034 de către Președinta Comisiei Europene Ursula van der Leyen și la ședința COM AGRI prezidată de Comisarul European pentru Agricultură și Alimentație Christian Hansen. Nemulțumiți de propunerea Comisiei Europene, fermierii români fac apel către oficialii de la București, începând cu președintele Nicușor Dan și cu premierul Ilie Bolojan, să apere interesele agriculturii naționale, în special prin obținerea unui buget agricol echitabil și păstrarea celor doi piloni de finanțare cu fonduri europene.
În acest articol:
Reprezentanți ai AAC au participat la marșul organizat miercuri de COPA COGECA împreună cu Organizația profesională a fermierilor din Belgia – BOERENBOND și FWA. Acțiunea a fost una de manifest împotriva abordării istorice adoptate de Comisia Europeană cu privire la doi piloni-cheie ai politicii agricole europene: viitorul cadru bugetar și PAC. În timp ce recoltatul este în plină desfășurare, Comisia a decis efectiv să demonteze natura „comună” a PAC prin reduceri bugetare mascate sub pretextul unui așa-numit „fond unic”, alături de o renaționalizare completă justificată prin presupusa virtute a simplificării administrative, se arată într-un comunicat AAC.
Citiți și: Bugetul Ursulei: 300 de miliarde de euro pentru ”sprijinirea veniturilor fermierilor”
Voturile din PE și din Consiliul European – complet ignorate
”În timp ce Comisia vorbea în mod public despre implicarea părților interesate, dialogul incluziv și ascultarea comunităților agricole, avem acum dovezi clare că președintele Von der Leyen pregătea, de fapt, în culise, de luni de zile, o abordare radicală, unilaterală și cinică a agriculturii UE și a bugetului său. De asemenea, voturile și pozițiile Parlamentului European și ale Consiliului European au fost complet ignorate în propunerea prezentată pe 16 iulie. Rezultatul este o abordare care este inacceptabilă pentru organizațiile agricole naționale și europene”, arată fermierii reprezentați în AAC.
Producătorii agricoli semnalează că reducerile bugetare, disoluția celor doi piloni, pierderea comunității și dezangajarea Comisiei de politica sa agricolă istorică pot fi interpretate ca un mesaj de abandon, indiferență și lipsă de prioritate strategică pentru agricultură și comunitățile rurale. ”Cu acest semnal bugetar – exact când începe un nou ciclu legislativ și cu acordul UE-Mercosur în perspectivă – cum se poate aștepta Comisia să fie încă auzită și să beneficieze de încrederea comunității agricole în anii următori? Comisia ar face bine să țină cont de cele peste 7 000 de entități care au semnat petiția noastră în doar câteva săptămâni, din care mai mult de 1100 sunt din România, fiind în acest moment țara cu cele mai multe semnături din UE”, se mai arată în comunicare.
Victor Negrescu, Vicepreședinte PE: Propunerea CE nu poate fi acceptată
Alături de fermierii români s-au aflat și europarlamentari din țara noastră. Astfel, Victor Negrescu, Vicepreședinte al Parlamentului European și membru al familiei politice SSD a declarat că ”este esențial să nu lăsăm pe nimeni în urmă. Avem responsabilitatea de a construi o Europă în care fiecare comunitate, rurală sau urbană, să aibă acces la oportunități, la alimente sănătoase, la condiții de viață și muncă decente. Asta înseamnă un buget european pentru toți!”.
”Comisia Europeană trebuie să înțeleagă că nu mai putem aștepta. Trebuie să menținem presiunea și să păstrăm ritmul. (…) Știu că vreți simplificare, predictibilitate și finanțare corespunzătoare pentru a continua producția hranei pentru cei 450 de milioane de europeni pe care îi reprezentăm, iar interesele României vor fi apărate în aceste negocieri în legislativul european. Autoritățile de la București trebuie să se apuce de treabă și să elaboreze o strategie pentru a ne promova obiectivele. (…) Nu putem tăia tocmai de acolo de unde cetățenii au nevoie de sprijin. Propunerea prezentată astăzi de Comisia Europeană pentru bugetul multianual 2028–2034 nu poate fi acceptată din perspectiva politicii agricole comune și a politicii de coeziune”, a spus Negrescu.
O poziție puternică a avut și Sigfried Mureșan, Raportor pentru Cadrul Financiar Multianual (CFM) și Vicepreședinte PPE. ”În calitate de negociator-șef al Parlamentului European, am spus clar: vom susține ferm noile priorități – apărarea și competitivitatea – dar nu în detrimentul coeziunii și agriculturii. Nu vom accepta un buget în care fermierii sau regiunile să fie puși în competiție pentru aceleași fonduri”, a transmis Mureșan.
Daniel Buda, COM AGRI: Fermierii au nevoie de resurse financiare adecvate
Vicepreședinte al COM AGRI, europarlamentarul Daniel Buda a arătat că ”alocarea de doar 302 miliarde de euro este insuficientă pentru fermierii europeni, iar contopirea Pilonului II din PAC cu fondurile de coeziune este inacceptabilă”. ”Fermierii au nevoie de predictibilitate și de resurse financiare adecvate. Este doar primul pas într-o bătălie pe care nu avem voie să o pierdem. Fermierii români au mare nevoie de finanțări pentru investiții, mai ales pentru zootehnizare, valoare adăugată pentru a fi competitivi”, a subliniat Daniel Buda.
Reprezentant al Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, Cristian Terheș a precizat că producția de hrană are nevoie de finanțare corespunzătoare; ”Avem nevoie de investiții în procesare pentru a înlocui cât mai mult din producția primară vândută de fermierii din România, cu produse finite. Vom susține în Parlamentul European respingerea acestei propuneri pentru a veni cu nouă propunere actualizată, cu buget suficient, de minimum 0,4% din PIB-ul UE așa cum a fost și în trecut, actualizat cu inflația din 2014 până în prezent”.
Florentin Bercu, COGECA: Securitatea nu începe la graniță. Ea începe în câmp, la fermă
Florentin Bercu, Vicepreședinte COGECA și cel care a condus delegația AAC la Bruxelles susține că ”Fără un buget separat și majorat pentru PAC, cu doi piloni, nu mai putem vorbi despre piața unică. Promisiunile vor deveni vorbe goale”.
”Ni se spune în mod repetat că trebuie să ne protejăm teritoriile și democrația. Nu putem proteja frontierele Uniunii noastre dacă nu ne protejăm agricultorii sau alimentele. În unele frontiere, agricultorii sunt protecția frontierelor în locul armatei. Nu ne putem apăra democrațiile abandonându-i pe cei care le hrănesc. Securitatea nu începe la graniță. Ea începe în câmp, la fermă, în cooperativa locală. Distrugeți asta și niciun zid nu ne va salva. Este Comisia Europeană dispusă să își asume acest risc?
Politica agricolă comună nu este doar un set de subvenții. Este coloana vertebrală a suveranității alimentare europene. Aceasta garantează că alimentele de pe mesele noastre sunt sigure, durabile și produse local. Pentru a fi mai clar și mai precis, garantează că există alimente pe mesele noastre, punct.
Suntem cu toții dornici să vedem Ucraina eliberată de conflictul provocat de Rusia. Cu toate acestea, securitatea alimentară rămâne o armă, iar perioada nu prea îndepărtată a restricțiilor COVID a demonstrat vulnerabilitatea noastră în ceea ce privește aprovizionarea. Asistăm la războiul tarifelor cu SUA și la acordurile comerciale în domeniul alimentar cu state care sunt mai puțin preocupate de valorile noastre europene și, cu toate acestea, CE ignoră mediul rural, obiceiurile noastre și nevoia noastră de securitate alimentară și vine cu propuneri împotriva mediului rural. Le vom sprijini, dar nu putem face acest lucru prin dezavantajarea sectorului nostru agricol
Nu vom abandona niciodată idealul pentru care luptăm – FERMIERII NOȘTRI, COOPERATIVELE, UNIUNEA EUROPEANĂ, PRIMII”, a spus Bercu.
Fermierii cer ca decidenții de la București să negocieze un buget mai bun pentru agricultura românească
În finalul comunicatului, AAC arată că salută creșterea bugetului comunitar (la 2.000 miliarde euro, față de 1200 miliarde cât a fost anterior), precum și mecanismul de actualizare propus pentru actualizarea bugetului cu rata inflației, respectiv ce este până la media subvenției europene de 1% se va actualiza cu procentul respectiv. Între 1-3% va fi actualizat cu 2%, iar ce depășește 3% va fi actualizat anual cu suma respectivă.
”Agricultura contribuie cu 1,3% la PIB-ul UE și a primit în programarea 2021-2027 0,4% din PIB-ul UE, iar în programarea 2028-2034 se propune 0,15%, față de care ne manifestăm consternarea, nemulțumirea și profunda îngrijorare pentru reducerea bugetului pentru subvențiile și investiții în producția hranei. Agricultura și Dezvoltarea Rurală au nevoie să fie menținut pragul de 0,4% din Bugetul care va fi aprobat la nivel european pentru asigurarea hranei de calitate, la standarde înalte, celor 450 de milioane de cetățeni. Pentru a reajunge la 0,4% din Bugetul UE alocat pentru Agricultură(subvenții și investiții) propunem să se reducă din sprijinul acordat pentru Ucraina, din bugetul propus pentru administrația europeană, din bugetul propus pentru extindere și cel pentru apărare”, se arată în concluziile AAC.
Fermierii români solicită președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan, ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrei Externelor Oana Țoiu și ministrului Agriculturii, Florin Barbu să ia poziție, alături de toți europarlamentarii din țara noastră, ”să respingă propunerea înaintată de Comisia Europeană și să negocieze cu îndârjire pentru fermierii și cooperativele din România și UE, pentru a obține o actualizare a propunerii care să cuprindă un buget de minimum 0,4%, pentru a avea o Politică Agricolă Comună cu cei 2 piloni (subvenții și investiții), piața unică, actualizarea suprafeței de referință și repararea nedreptății, de a ajunge la media subvenției europene (finalizarea convergenței externe) pentru fermierii din țara noastră așa cum trebuia să avem începând din 2014, măcar din 2028”.
”Vrem doar o PAC echitabilă, un buget decent și respect pentru mediul rural și profesioniștii săi”, încheie AAC comunicarea.
