Comisia Europeană: Statele membre trebuie să taie subvențiile fermierilor care primesc și pensie
agrointeligenta.ro -
Fermierii care încasează pensie de vârstă nu vor mai fi eligibili pentru a beneficia și de plăți directe la hectar, propune Comisia Europeană, care vrea, astfel, să stimuleze schimbul de generații în agricultură. Agricultorii pensionari vor tăiați de pe lista de subvenții până cel târziu în 2032, conform unui document al Comisiei Europene.
Comisia Europeană a prezentat ieri, miercuri – 16 iulie, alocarea bugetară pentru exercițiul financiar 2027-2034. Din cele 2.000 de miliarde, 302 miliarde reprezintă suma ce revine pentru sprijinirea fermierilor, fiind așteptate și o serie de schimbări în modul de distribuire a plăților pe hectar și animale. Alocarea adoptată de CE este cu aproximativ un sfert mai mică decât cele 387 de miliarde de euro disponibile între 2021 și 2027. Cu toate acestea, fondurile pentru dezvoltare rurală, de exemplu, nu vor mai face parte din fondurile PAC în viitor.
Una dintre modificările majore propuse de Comisia Europeană în vizează pe fermierii seniori. Dacă aceștia beneficiază deja de pensie de etate, aceștia nu vor mai beneficia de subvenții pe hectar, acesta fiind un mijloc prin care s-ar dori stimularea transferului exploatațiilor către generațiile mai tinere.
”O nouă propunere este ca fermierii de vârstă pensionară care primesc o pensie pentru limită de vârstă să își piardă dreptul la ajutor de venit, chiar dacă continuă să practice agricultura. Prin această măsură, Comisia Europeană își propune să accelereze tranziția generațională în agricultură. Sprijinul pentru tinerii fermieri urmează să fie extins”, susțin jurnaliștii germani de la Agrarheute.
Conform unui document al CE, măsura eliminării de la plata de bază pe suprafață a fermierilor care iau și pensie trebuie implementată de statele membre până cel târziu în 2032. Măsura se va aplica chiar dacă fermierii seniori fac dovada că încă activează în agricultură. În România, vârsta de pensionare este, în prezent, de 65 de ani pentru bărbați și de 63 de ani pentru femei.
O altă noutate este reprezentată de plafonul pentru sprijinul forfetar pentru micii producători care va fi majorat la 3.000 de euro pe an. Acest lucru ar aduce beneficii în special numeroaselor microferme din România, Polonia și din unele state membre din sudul UE. Comisia dorește să elimine separarea actuală dintre schemele ecologice pe un an și măsurile agricole și de mediu multianuale. Cei doi piloni ai politicii agricole și de dezvoltare rurală ar fuziona.
Așa cum s-a anunțat anterior, Bruxelles-ul intenționează să introducă o scădere bruscă a cotelor de plată și o plafonare a primelor agricole odată cu noua perioadă de finanțare. Plata degresivă și plafonarea obligatorie ar afecta aproximativ 20% din totalul fermelor din Germania, spre exemplu. Acest lucru este demonstrat de plățile agricole publicate de Oficiul Federal pentru Agricultură și Alimentație (BLE) pentru 2024. Dacă degresivitatea ar începe de la aproximativ 20.000 de euro pentru prima de bază („sprijin pentru venitul de bază pentru sustenabilitate”), aproximativ 80% dintre ferme nu ar fi afectate.
La nivel de plafonarea, suma vehiculată este de 100.000 de euro per exploatație, cu mențiunea că aici nu ar intra o serie de intervenții de mediu.
Cum se vor împărți banii de la Comisia Europeană
Cele 865 de miliarde de euro din cheltuielile pentru politica agricolă și de coeziune vor fi alocate în viitor Fondului de parteneriat național și regional (PNR). Acestea sunt alocări de la bugetul UE pentru toate cele 27 de state membre. Fiecare stat membru trebuie să solicite fonduri UE prin intermediul unui plan național, care prezintă măsurile de sprijin planificate pentru acest domeniu și care este prezentat la Bruxelles.
Structura cu doi piloni a fondurilor agricole și a dezvoltării rurale ar fi abolită. Fiecare stat membru ar avea acces la aceeași sumă de fonduri ca în prezent. Sumele minime și maxime s-ar aplica sprijinului pentru venitul acordat fermierilor în funcție de suprafață. Hansen a subliniat că statele membre ar putea accesa, de asemenea, mai mult decât suma minimă de 300 de miliarde de euro din fondul PNR.
Ce urmează?
Propunerile de reformă a PAC urmează să fie discutate pentru prima dată între Comisie și statele membre vinerea viitoare în cadrul Comitetului special pentru agricultură (CSA). Decizia privind bugetul pe termen lung al UE și sistemul de venituri necesită unanimitate, după aprobarea prealabilă a Parlamentului European. Noile resurse proprii necesită, de asemenea, aprobarea statelor membre, în conformitate cu cerințele lor constituționale respective. Se preconizează că negocierile vor dura câțiva ani.
