Fermele care au trecut la agricultura regenerativă și-au crescut profitul la hectar cu 20% – studiu
Violina Gorcinschi -
Agricultura regenerativă atinge randamente similare cu agricultura convențională? Ce economisește cu adevărat această metodă în ceea ce privește resursele? Acest lucru este demonstrat de 78 de ferme cu 7.000 de hectare: în comparație cu fermele convenționale, cele regenerative au folosit cu aproximativ 61% mai puține îngrășăminte cu azot și cu 75% mai puține pesticide pe hectar. Randamentele au fost și ele semnificativ mai mari.
Agricultura regenerativă produce randamente similare cu agricultura convențională? Poate această metodă agricolă să economisească într-adevăr o mulțime de îngrășăminte minerale și pesticide? Un studiu la nivelul UE privind agricultura regenerativă a încercat să determine acest lucru.
Cine plătește pentru studiul privind agricultura regenerativă la 78 de ferme
Studiul a implicat 78 de ferme cu aproximativ 7.000 de hectare din 14 țări ale UE. Potrivit autorilor, este cel mai mare studiu UE realizat până în prezent de fermieri pentru a evalua metoda de cultivare regenerativă, bazată pe plante, scrie vegconomist, citată de Agrarheute.
Citește și: Agricultura regenerativă: transformarea producției alimentare prin soluții digitale
Studiul a fost condus chiar de Alianța Europeană pentru Agricultură Regenerativă (EARA). Acesta a fost finanțat de eit Food, o comunitate finanțată de UE care își propune să transforme modul în care alimentele sunt produse și consumate, „cu parteneri de încredere”. Aceasta include peste 310 startup-uri și aproximativ 200 de parteneri din 47 de țări. Scopul lor: „o societate mai sănătoasă și o planetă mai sănătoasă”.
Ce cifră cheie este introdusă nou în studiul pe 78 de ferme cu 7.000 ha
A fost introdus un nou indice de productivitate regenerativă (RFP). Acesta este conceput pentru a măsura indicatori ecologici, climatici, economici și agronomici. Prin urmare, este un indicator de performanță multidimensional care surprinde spectrul agriculturii regenerative.
RFP se bazează pe modelul convențional al productivității totale a factorilor și integrează măsurători la nivel de teren, date furnizate de fermieri și imagini din satelit, care sunt comparate la nivel local, național și în întreaga Europă. Spre deosebire de indicatorii tradiționali, RFP măsoară „eco-eficacitatea, sinergiile și rezultatele specifice contextului”, notează autorii.
Conform Alianței EARA, cele 78 de ferme regenerative au obținut randamente medii cu 2% mai mici (în proteine și calorii) în comparație cu fermele convenționale, dar au folosit cu aproximativ 61% mai puține îngrășăminte cu azot și cu 75% mai puține pesticide pe hectar. Potrivit Alianței, agricultura regenerativă are ca rezultat o acoperire mai mare a solului, culturi mai diverse, o fotosinteză crescută și efecte de răcire pe timpul verii. Alianța EARA citează aceste rezultate:
- Productivitate generală: În toate locațiile, se spune că fermele regenerative au obținut randamente medii cu 33% mai mari, calculate conform noii cereri de ofertă. Câștigurile au variat între 13% și 52%.
- Agroecologie: Comparativ cu câmpurile învecinate, fermele regenerative au atins o fotosinteză cu peste 25% mai mare, o acoperire a solului cu 24% mai bună și o diversitate a plantelor cu 16% mai mare între 2019 și 2024.
- Input și marje: Fermele regenerative au obținut o marjă de profit brut pe hectar cu 20% mai mare.
- Securitatea alimentară: În timp ce fermele medii din UE importă peste 30% din hrana pentru animale din afara UE, fermierii bio au obținut randamente similare utilizând exclusiv hrană pentru animale din Europa.
Citește și: USDA investește 300 de milioane de dolari în sprijinirea tranziției la agricultura bio
Studiul descrie impactul a 40 de ani de agricultură organică și a 10 ani de agroforestrie regenerativă în Grecia, de exemplu, asupra măslinelor, portocalelor, limetelor și lămâilor cultivate fără îngrășăminte sau pesticide și folosind mai puțin combustibil. Din Germania, au fost incluse ferma de produse lactate Eichhof a lui Felix Riecken și ferma Kugel-Südhang a Christinei Bajohr. Studiul complet poate fi găsit aici.
