AGROINTERVIU. Cătălin Grigoriu, Moldova Farming: ”Sunt extrem de multe ferme la vânzare. Doar noi am primit oferte să cumpărăm circa 100.000 ha. Insolvențele cresc alarmant la distribuitori”
Daniel Befu -
Cătălin Grigoriu este fondatorul Moldova Farming, conglomerat de agricultură, cu activități pe partea de cultură mare, cât și de distribuție de inputuri la nivel național. Moldova Farming are 146 de angajați, lucrează în jur de 5.500 ha, are circa 2100 de clienți parteneri din rândul fermierilor și a înregistrat o cifră de afaceri de 343 milioane lei în 2024. Cătălin Grigoriu e asociat cu frații Pavăl, proprietarii imperiului Dedeman, pe partea de agribusiness și totodată este investitor în imobiliare. Economist de profesie, a absolvit finanțele la Montreal, Canada și totodată e membru al Asociației Forța Fermierilor. Cititorii de presă agricolă sunt familiarizați cu analizele sale economice lucide, dar deloc menajante, care pun diagnosticul corect agriculturii românești. Nici acest interviu acordat Agrointeligența – AGROINTEL.RO de Cătălin Grigoriu, nu iese din tiparul cu care ne-am obișnuit, unul de scanare corectă a stării de fapt din agribusiness și a anomaliilor din politicile guvernamentale.
Agrointeligența: În ultimii trei ani, în cadrul interviurilor acordate Agrointeligența, ați venit cu un punct de vedere mult mai pesimist decât cel exprimat de piața de profil a furnizorilor de inputuri. Totuși, la prima vedere, constatăm că atât fermierii, cât și furnizorii de inputuri, au mers înainte și la fel și economia României. E o vorbă care spune că profeții apocalipsei, dacă așteptăm suficient de mult, ajung să aibă dreptate. În cazul acesta e vorba de așa ceva, sau de o mascare a perturbărilor majore din piață, prin diverse perdele de fum?
Cătălin Grigoriu: V-aș răspunde la această întrebare cu exemple concrete, mai exact cu rezultatele financiare, tocmai publicate, ale jucătorilor din piața de agribusiness, fie ei distribuitori sau furnizori de inputuri agricole, fie traderi de cereale. Astfel, scanând jucătorii importanți, observăm că Ameropa, Azomureș, RWA, Agricover Commodities, Bunge, Toros AgroPort, Belor România, Prutul, Agroind Cauaceu, Timac Agro dar și multi alți jucători medii sau mai mici, sunt pe pierderi! Și deși au înregistrat pierderi, firmele mari au plătit total injust impozitul de 1% pe cifra de afaceri, o mare nedreptate, după părerea mea! Unii jucători au înregistrat pierderi și în 2022 și 2023! În total vorbim de pierderi de sute de milioane de euro în acest ecosistem. Eu, personal, le estimez la circa 2 miliarde de euro! Apoi, când vorbim de profitabilități, ne putem uita la Agricover Distribution cu 0,3% rata profitului, la Diva Sol cu 2,2%, Agromas Grup cu 0,85%, Agrinvest cu 1,3%, Promat cu 1,8%, Moldova Farming cu 1,5%, etc. Practic, mulți distribuitori au o rată a profitului între 0,1% și 1,5%-2%!
Aș merge mai departe cu raționamentul meu și aș atinge subiectul delicat al insolvențelor, concordatelor, sau retragerilor deja anunțate de pe piată și aici regasim companii precum: RDF, Dachim, Adidana, AgroEst, Oltina etc., la care se adaugă o altă listă de companii distribuitoare de inputuri, care sunt în comă și într-o direcție clară către insolvență. Prin urmare, când ne uităm la un ecosistem de business caracterizat prin înregistrarea de pierderi uriașe, sau profitabilități de până în 1,5% și unde insolvențele cresc alarmant, atunci eu nu m-aș caracteriza ca fiind un “profet al apocalipsei”, ci doar un observator atent la ce se întampla în piața în care activez.
Dumneavoastră aveți dreptate că există un numar de companii distribuitoare de inputuri, sau traderi de cereale care au profituri inexplicabil de mari pentru această piață și pentru aceste vremuri, chiar dacă în realitate vorbim de marje de profit mici, de circa 5-6%, dar de 5-7 ori mai mari decât o profitabilitate reală și corectă, după părerea mea, specifică acestui sector de activitate. Personal, eu nu cred că aceste companii își vând inputurile mai scump, sau că au făcut reduceri substanțiale pe partea cheltuielilor operaționale. Nu cred în realitatea acestor rezultate și în astfel de performanțe, dar îi felicit pe cei care au realizat astfel de miracole, după părerea mea. Cred mai degrabă în cosmetizări bilanțiere, cred în nevoia de a rămâne bancabili, cred în acțiuni disperate, dar nu cred în profitabilități de 5-7 ori mai mari decât ceea ce cred eu, personal, că este realizabil în această piață.
Consider că firmele care sunt transparente, vor continua să înregistreze pierderi și profituri minimale și în 2025 și altele vor continua să înregistreze profitabilități inexplicabile acestui domeniu și acestei perioade.
Și țin să vă răspund și la ultima parte a întrebării dumneavoastră legată de economia Romaniei. Da, aceasta a mers înainte, dar luând în calcul deficitul bugetar de 8-9%, inflația de peste 5%, Robor la 3 luni de 7,15%, cursul valutar de 5,05-5,08 ron/euro și care va rămane peste 5 lei/euro, riscul de retrogradare la nivel de “junk”, consider că fără a fi luate măsuri ferme și responsabile, direcția este una total greșită și finalitatea ușor de anticipat.
Una peste alta, astfel de rezultate ar trebui să îngrijoreze. Și nu doar să transmită fiori reci sistemului bancar și companiilor de asigurare a creditului comercial, ci și statului român! Eliminarea impozitării cu 1% a cifrei de afaceri, implementarea unor facilități de creditare a distribuitorilor și fermierilor deopotrivă, cu dobânzi subvenționate și garanții de stat, ar ajuta mult acest ecosistem aflat în colaps, în urma șubrezirii căruia, mulți fermieri au rămas în această campanie fără inputuri.
Agrointeligența: Atât de delicată e situția la distribuitori? Cât de importanți sunt furnizorii de inputuri în ecosistemul agricol al României? Cât de prețuiți sunt ei pentru rolul jucat în agricultură?
Cătălin Grigoriu: Din răspunsul la prima întrebare, ați înțeles, cred, punctul meu de vedere referitor la situatia distribuitorilor de inputuri din România. Cred că cei mai multi distribuitori nu-și mai regăsesc plăcerea de a activa în acest domeniu. Știu sigur că au creanțe uriașe de recuperat din piață, mulți vând inputuri pe zero, în pierdere, sau cu profitabilități ridicol de mici pentru a scăpa de stocuri excesive, luate pentru a oferi garanție bancilor, sau a face rost de lichidități pentru a-și plăti furnizorii neachitați din 2024. Știu că cei mai mulți distribuitori înregistrează defaulturi -țepe, pe românește- foarte mari, cu mult peste rata profitabilității lor și mai cred că mulți trăiesc în 2 lumi paralele, una caracterizată de agonia mascarii rezultatelor financiare reale și afișarea unor profituri “necesare” și cealaltă caracterizată de o lipsă continuă de bani și neputința de a-și plăti furnizorii sau băncile. Aș continua prin a spune că noi, distribuitorii, nu părem a fi apreciați în această piață și rolul nostru este probabil încă minimizat. Suntem acuzați că facem profituri uriașe, că profităm de fermieri și cu siguranță nu există empatie la țepele de milioane de euro, pe care le înregistrăm annual.
Totuși la imaginea proastă pe care o avem au contribuit și unii distribuitori ale căror politici comerciale au depășit de multe ori o linie fină a eticii și a bunului simț. Unii au avut drept scop preluarea de ferme, alții pur și simplu îi țin captivi pe fermieri cu anii și îi condiționează cu achiziția unor produse unde distribuitorul ori are o profitabilitate uriașă, ori produsele sunt aproape de data expirării, etc. Aici intervine totuși și decizia fermierului de a-și selecta cu atenție partenerii și a nu repeta la infinit aceleași greșeli.
Una peste alta, rolul distribuitorului este vital în agricultura României! Furnizorii multinaționali de inputuri nu vor putea niciodată finanța pe perioade de până la 1 an fermierii români, în condițiile în care 65-70% dintre fermieri nu sunt asigurabili. Nici sistemul bancar, date fiind reglementările BNR ce țin de abordarea riscului, nu va putea acoperi nevoia de finanțare a fermierilor. Aici intervin distribuitorii, care nu sunt doar agenți logistici sau consultanți agricoli, ci, asumându-și împrumuturi uriașe de la bănci, devin ei înșiși finanțatori în adevăratul sens al cuvântului, pentru fermieri.
Și aș spune-o răspicat că, profitabilitatea acestui sector al distribuției de inputuri nu justifică nici pe departe riscurile asumate în acest business și nici această competiție nebună.
Agrointeligența: Cum o duc confrații fermieri? Ce previzionați că se va întâmpla cu această nișă de producție economică în următoarele 12-24 de luni? Va scădea numărul lor? Dacă da, cu ce procent? Vom vedea o inflație de vânzări de ferme în piață? Cine vor fi cumpărătorii? Se vor face achiziții de ferme la preț de discount?
Cătălin Grigoriu: Fermierii și mă rog zilnic la Dumnezeu pentru asta, sper să primească o bine-meritată gură de oxigen în acest an. Culturile de toamnă arată bine, precipitațiile recente trezesc optimismul și în privința culturilor de primavară. Deși prețul la grâu este foarte mic – preț care sunt convins că va crește – sper ca cei mai mulți dintre ei să reziste, deși nu există județ fără 3-4 insolvențe/concordate ale unor mari fermieri. Sper să reușească să-și achite datoriile din 2023, 2024 și ce va fi scadent în 2025, astfel încât să supraviețuim pe tot lanțul. Nu i-aș încuraja la achiziții de terenuri, utilaje noi, spații de depozitare, ci le-aș recomanda să-și pună “supraviețuirea” ca obiectiv prioritar! Și supraviețuiești doar cu un cash-flow pozitiv și când nu ai datorii scadente și neachitate! Și este vitală o comunicare corectă și transparentă cu partenerii de afaceri!
Da, sunt extrem de multe ferme la vânzare. Doar noi am primit oferte să cumpărăm circa 100.000 ha, dar nu dorim sa ne dezvoltăm în acest sector, dupa un an 2024 în care și noi, în calitate de fermier, am pierdut circa 1,4 milioane de euro. Și noi am tatonat în trecut ideea de vânzare a fermei, dar nu am găsit nici un cumpărător. Nu cred că sunt prea mulți cumpărători de ferme în România. Nimeni nu-și mai permite astfel de achiziții.
Agricultura este meteo-dependentă, e greu să faci estimări, pronosticuri. Aș mai spune doar că toți fermierii cumpătați și care vor ști să comunice transparent și serios cu partenerii lor, vor rezista.
Agrointeligența: Cum vă imaginați întregul ecosistem agricol al României: fermieri, furnizori, traderi, procesatori, autorități, consumatori? Prin ce vor fi diferiți anul agricol viitor și 2026-2027 față de cel de acum?
Cătălin Grigoriu: Va fi un sistem diferit, aș crede eu și diferența va fi facută de disciplina și abordarea procesului de vânzare. Disciplină în tot ceea ce vom face! Nu aș vrea să vorbesc despre tendințele prețurilor la inputuri, despre cerere, ofertă sau mediul concurențial, ci mai degrabă despre ceva ce poate părea subiectiv, dar este extrem de important. Cred că schimbarea deja se petrece și va continua să se materializeze în viitorul apropiat și mă refer în primul rând la atitudinea furnizorilor și distribuitorilor de inputuri deopotrivă, față de procesul de vânzare de inputuri către fermieri. După pierderi de circa 2 miliarde de euro în ultimii 2-3 ani, cred că toți participanții rămași activi din acest ecosistem de business, au învățat pe propria piele și în mod dureros, că procesul de vânzare se încheie odată cu încasarea banilor.
Au învățat și învață că orice vânzare trebuie să implice o profitabilitate care sa justifice riscurile asumate! Au învățat și învață zilnic “not to put good money after bad money”. Învață să-și verifice cu atenție partenerii comerciali, să ceară garanții solide de la clienți și nu doar să împrăștie cu bani, inputuri sau cereale, de dragul vânzărilor și al cotei de piață. Cred că vor înțelege că aceste cosmetizări bilanțiere nu îi ajută pe termen lung și soluția este să vinzi în siguranță și profitabil. Cred că au înțeles că nu este un moment prielnic să-ți dorești cotă de piață, întrucât aceasta costă mult prea mult! Cred că această schimbare de atitudine și de disciplină, care se va amplifica după ieșirea previzibila din piață a unor jucători, va transforma piața de agribusiness într-o piață sănătoasă și sustenabilă pentru toți participanții, dar în primul rând pentru fermieri. Noi, în Moldova Farming, suntem pregătiți să ne adaptăm la orice condiții, cu singurul scop de a SUPRAVIEȚUI acestei perioade de câțiva ani extrem de dificili.
